Pozitia geografica a Romaniei in Europa
Stat situat in SE Europei Centrale, in nordul peninsulei Balcanice, pe Dunarea Inferioara, cu iesire la Marea Neagra. Romania se intinde intre 43° 37´ 07´´ si 48° 15´ 06´´ latitudine nordica si 20° 15´ 44´´ si 29° 41´ 24´´ longitudine estica. Paralela 45° (la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord) traverseaza Romania la 70 km nord de capitala tarii si meridianul 25° longitudine estica (la jumatatea distantei intre Coasta Oceanului Atlantic si Muntii Urali) se intinde la 90 km vest de Bucuresti.
Granitele Romaniei
Romania se invecineaza la nord si la est cu Republica Ucraina si, respectiv, cu Republica Moldova, la vest cu Ungaria, la sud-vest cu Serbia, la sud cu Bulgaria si la sud-est cu Marea Neagra. Doua treimi din frontiera este parcursa de rauri (Dunarea, Prutul, Tisa) si litoral (Marea Neagra), iar o treime este trasata pe pamant.
Granitele Romaniei
Granite
Lungime totala
Terestre
Fluviale
Maritime
Total
3149.9
1085.5
1817.0
247.4
Bulgaria
631.3
139.1
470.0
22.2
Jugoslavia
546.4
256.8
289.6
-
Republica Moldova
681.3
-
681.3
-
Ucraina
649.4
273.8
343.9
31.7
Ungaria
448.0
415.8
32.2
-
Marea Neagra
193.5
-
-
193.5
SUPRAFATA: 238391 kmp (91843 mile patrate).
susˆ
Relieful
Natura a fost foarte generoasa cu România, tara a carui relief nu este doar variat dar si armonios distribuit. Relieful este aranjat in trei mari etaje, bine diferentiate: cel mai inalt reprezentat de Muntii Carpati, cel de mijloc de Subcarpati si dealuri si podisuri, si cel mai jos reprezentat de câmpii, de vaile râurilor si de Delta Dunarii. Principala caracteristica a reliefului românesc este dispunerea sa in forma de amfiteatru.
Muntii se intind in forma de arc in partea centrala acoperind 31% din suprafata tarii, dealurile si podisurile care pornesc in continuare ocupa 36%, iar câmpiile, ce se intind in sudul si in vestul tarii, cam 33%. Pornind din centru cu Podisul Transilvaniei (cu o altitudine de 400-600m) care e incercuit ca de o coroana de Muntii Carpati (cu inaltimi ce depasesc 2500 de m, cel mai inalt fiind varful Moldoveanu, 2544m) continuam cu dealurile care incing ca o curea muntii (ele nu depasesc 1000 de metri inaltime).
La est si la sud Carpatii se continua cu Subcarpatii, care au o geneza similara cu a muntilor dar inaltimi mai mici (1000-500m), si la vest cu Dealurile de Vest, care nu depasesc 300-400 m altitudine. In est si sud-est se intind doua platouri - Podisul Moldovei si Podisul Dobrogei cu inaltimi intre 400 si 600 de metri.
Câmpiile - vechi funduri de mari si lacuri - acopera apartea de sud si cea de vest a tarii si sunt joase si foarte plate. Intre Carpati si Dunare se afla Câmpia Româna, "grânarul" tarii, iar in vestul tarii se intinde Câmpia de Vest, strabatuta de multe râuri. Asezarea in scari a reliefului duce la aceeasi dispozitie a climei, solului, vegetatiei si faunei si implicit a asezarilor umane.
susˆ
Rauri si Lacuri
Râurile
Reteaua de riuri are forma radiala, 98% dintre râuri izvorand din Muntii Carpati si varsandu-se, direct sau prin intermediul altor râuri, in Dunare. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa (2860 km), din care 1075 km pe teritoriul României, se varsa in Marea Neagra prin trei brate (Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), care formeaza o delta. Principalele râuri sunt: Mures (761 km pe teritoriul României), Prut (742 km pe teritoriul României), Olt (615 km), Siret (559 km pe teritoriul României), Ialomita (417 km), Somes (376 km pe teritoriul României), Arges (350 km).
Lacurile
Exista in jur de 3500 de lacuri, dar doar 0.9% dintre ele au o suprafata ce depaseste 1 km patrat. Cele mai importante sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Marii Negre (Razim 425 km patrati, Sinoe 171 km patrati) si lacurile formate de-a lungul malurilor Dunarii (Oltenia 22 km patrati, Brates 21 km patrati). Lacurile glaciare se intâlnesc in Muntii Carpati (Lacul Bucura, cu o suprafata de 10,8 ha este cel mai mare dintre ele). In afara de acestea mai exista lacuri facute de om, importante pentru puterea energetica pe care o inmagazineaza, cele mai importante fiind cele de pe Dunare la Portile de Fier II (40.000 ha) si Portile de Fier I (10.000 ha, dar cu un volum de apa de 2.400 milioane metri cubi - de trei ori mai mult decat la Portile de Fier II), dar si cel de la Stânca-Costesti (5,900 ha) pe Prut si de la Izvoru Muntelui pe râul Bicaz (3.100 ha).
Apele cele mai importante ale României sunt:
Dunărea: Al doilea fluviu din Europa ca dimensiuni şi ca debit(după Volga), având 2860 de kilometri, dintre care 1050 km se află în România.Suprafaţa bazinului hidrografic este de 817 mii kilometric pătraţi. Izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră. Sectorul inferior, de la Baziaş la vărsare, are 1075 km, dintre care 144 km sunt parcurşi printr-un defileu , cu o porţiune numită ,,Cazane''. Dunărea este un important drum fluvial internaţional, curgând prin 10 ţări (Austria, Bulgaria, Croaţia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina, Serbia) şi are afluenţi în alte şapte ţări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad.
Râul Mureş: Râu, afluent al Tisei. Al doilea râu ca lungime din România, după Dunăre.Are 803 kilometri, din care 761 kilometri, pe teritoriul României. Izvorăşte din Munţii Hăşmaş(Carpaţii Orientali), trece prin depresiunea Giurgeu, traversează Munţii Căliman şi Gurghiu(prin defileul Topliţa-Deda, lung de 50 de kilometri), străbate partea centrală a Podişului Transilvaniei(trecând prin oraşele, Reghin, Târgu-Mureş, Iernut, Aiud), intră în Câmpia Aradului, trece prin municipiul Arad şi, la Vest de oraşul Nădlac, face graniţă intre România şi Ungaria(31 de kilometri) , după care intră în Ungaria şi se varsă in Tisa. Numit în Antichitate Maris sau Marisia.
Râul Tisa: Este un afluent al Dunării, având 960 de kilometri. Izvorăşte din Carpaţii Păduroşi(Ucraina), formează, pe 62 de kilometri, graniţa dintre România şi Ucraina, străbate apoi. Estul Câmpiei Panonice şi confluează cu Dunărea în Serbia, în amonte de Belgrad. Afluenţii principali sunt: Someş, Criş, Mureş(din România). Irigaţii.
Râul Prut: Lung de 953 km, izvorăşte din Carpaţii Păduroşi din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcţia sud-est. Se varsă în Dunăre lângă Reni, la est de oraşul Galaţi. Formează graniţa între România şi Republica Moldova. În perioada interbelică, râul era navigabil până la Ungheni, însă în perioada comunistă navigaţia pe râu a fost treptat abandonată de catre romani, şenalul nemaifiind întreţinut decat pe parte Republicii Moldova pana la Leova. Are insa un debit mic (de peste doua ori si jumatate mai mic decat Siretul). Principalul afluent pe partea dreaptă este Jijia cu afluenţii Bahlui şi Başeu. Există pe Prut amenajări hidroenergetice (la Stanca-Costeşti) realizate împreună cu URSS. Al doile rîu ca lungime care curge pe teritoriul Romaniei.
Râul Siret: Izvorăşte în Carpaţii de nord pe teritoriul Ucrainei de azi, în Bucovina de Nord. Parcurge 706 km şi se varsă în Dunăre, lângă Galaţi. Dintre afluenţii fluviului, pe teritoriul Romaniei, are cel mai mare bazin hidrografic din ţară. Fiind rîul intern cu cel mai mare debit de pe teritoriul Romaniei - cu un debit mediu multianual de peste 225 mc/s la varsare. Principalii afluenţi ai Siretului sunt: pe partea dreaptă, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna şi Buzău; pe partea stângă, Bârlad. Pe cursul său, au fost realizate în perioada comunistă mai multe baraje şi lacuri de acumulare, reducând, nu eliminând, pericolul de inundaţii (cele mai recente au fost în anul 2005). Principalele oraşe de pe sau din apropierea cursului său sunt: Siret, Paşcani, Roman, Bacău, Adjud şi Galaţi.
susˆ
Clima
Clima României este temperat-continentală, cu precipitaţii relativ reduse şi cu diferenţe mari între anotimpuri.
Vara este un anotimp călduros, care durează de la sfârşitul lui mai la jumătatea lui septembrie în câmpiile din Sud şi Vest. În sudul României există peste 25 de zile "tropicale" (cu temperaturi peste 30, chiar 35 C) şi peste 90 de zile de vară (cu temperaturi peste 25-30 C). Temperatura maximă absolută din România este de +44.5 grade C, şi s-a înregistrat la Ion Sion, lângă Brăila, la data de 10.08.1951. Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantităţi mari de precipitaţii. De notat că în zonele montane din Nord şi Centru vara este un anotimp temperat, cu puţine zile tropicale sau de vară, şi cu nopţi răcoroase.
Toamna este un anotimp mai scurt, de tranziţie, cu perioade lungi de uscăciune alternând cu perioade de ploi. În a doua parte a lunii octombrie vin primele îngheţuri, iar în noiembrie primele ninsori. În câmpii, acestea se manifestă adesea mai târziu decât în restul ţării.
Iarna este un anotimp friguros, în care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de până la -20 C sau chiar sub (recordul este de -38,5, la Bod, lângă Braşov, înregistrat la data de 25.01.1942). Zăpada nu este abundentă comparativ cu alte state europene, atât datorită lipsei de precipitaţii cât şi datorită creşterilor frecvente de temperatură. În Sud şi Vest cu precădere, stratul de zăpadă se topeşte şi reface de câteva ori în decursul unei ierni.
Primăvara este un alt anotimp de tranziţie, relativ scurt. Temperatura creşte cu repeziciune, îngheţurile dispărând în luna aprilie.
Temperatura medie anuală variază de la 11 C în lunca Dunării, la 6 C în Harghita. Temperatura medie a lunii iulie variază între 26 C şi 18 C tot în funcţie de regiune. În ianuarie, aceste temperaturi variază de la 0 C (la Băile Herculane sau la Mangalia) la - 6 C (în depresiuni).
Precipitaţiile sunt moderate. De la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm în Câmpia Română şi până la 600 mm în cea de Vest. Odată cu altitudinea, precipitaţiile cresc, depăşind pe alocuri 1000 mm pe an. La altitudini mai mari de 1800 m, precipitatiile au o valoare de 1000-1200 mm/an. Media anuală a precipitaţiilor, urmând scăderea treptată a influenţelor oceanice şi mediteraneene, scade uşor de la vest la est. Media anuală a precipitaţiilor căzute (calculate pe întreg teritoriul) este de 637 mm anual, cu valori sensibil mai ridicate în zonele montane (1.000 - 1.400 mm/an) şi progresiv mai scăzute spre est, în Baragan fiind 500 mm/an, iar în Dobrogea şi Delta Dunării coborând până la 400 mm/an.
susˆ
Vegetatia
Padurile, care in antichitate si evul mediu acopereau aproape intreaga suprafata a României (exceptând sud-estul tarii), au facut loc treptat terenurilor agricole. In zilele noastre padurile ocupa 26,2% (6.366.000 ha) din suprafata tarii, constând in paduri de fag (in jur de 2 milioane ha), de stejar (1,1 milioane ha), paduri de conifere (1,9 milioane ha). Se mai intâlnesc si alte specii precum carpen, plop, frasin, tei. Pasunile alpine acopera arii extinse la altitudini ce depasesc 1.800 m si sunt folosite in principal pentru cresterea oilor. Peste 400.000 ha (6,3% din suprafata totala) sunt afectate in mod vizibil (au devenit aride) de poluarea cu compusi sulfurici sau cu alti compusi proveniti din emisiile industriale.
Fauna
Fauna României a fost si este inca una din cele mai bogate si variate din Europa, continând specii rare sau chiar unice pe continent. Capra neagra, ursul brun,
cerbul carpatin, lupul, râsul, jderul, cocosul de munte sunt specii ce populeaza muntii, iepurii, vulpile, mistretii, caprioarele, potârnichile, pitpalacii sunt intâlniti pe dealuri si in zona de câmpie. Delta Dunarii cu o arie de 5.050 km patrati (din care 4,340 km patrati pe teritoriul României) ramâne sanctuarul pasarilor salbatice si a pestilor (crap, stiuca, salau, somn, etc.). Sturionii (de la care se obtine caviarul) pot fi gasiti pe cursul inferior al Dunarii iar delfinii, heringii, calutii de mare, chefalii in Marea Neagra. Pescuitul intensiv si cresterea poluarii (la care s-a adaugat si braconajul in ultimii ani) au diminuat semnificativ cantitatea de peste in ultimele doua decenii. Extinderea zonelor populate a redus libertatea de miscare a animalelor si resursele de vânatoare au scazut cu 10-20% in ultimii ani.
susˆ
Protectia mediului
Preocuparile pentru protectia mediului natural s-au facut resimtite inca de la sfârsitul secolului al XIX-lea, când s-a facut tranzitia de la atitudinea de admirare pasiva a frumusetilor naturii la cea activa de actionare pentru protectia ei si de prevenire a exploatarii abuzive a bogatiilor naturale. Prima lege pentru protectia mediului (Legea pentru Protectia Monumentelor Naturii) a fost adoptata in 1930 si, un an mai târziu, a luat fiinta Comisia penru Protectia Monumentelor
Naturii care functioneaza si astazi sub patronajul Academiei României. Aceasta lege a fost urmata de multe alte reglementari, dar Legea de protectie a mediului a fost efectiv adoptata abia in 1973. In prezent sunt in jur de 630 de zone protejate in România, acoperind o suprafata totala de 1.200.000 ha. In afara de acestea exista trei rezervatii ale biosferei, 14 parcuri nationale si 362 rezervatii naturale. Parcul National Retezat (care a luat fiinta in 1935), Parcul National Rodna (care a luat fiinta in 1990) si Delta Dunarii (rezervatie infiintata in 1938) au fost incluse de UNESCO in cadrul rezervatiilor biosferei, pe lista proprie de monumente ale naturii protejate.
Populatia
La 1 ianuarie 1998 România avea o populatie de 22.526.096 ( aproape de cea din Venezuela sau din Malaiesia), situându-se pe locul 43 in lume si pe locul 13 in Europa din acest punct de vedere. In mediu urban traiesc 12.387.000 locuitori ceea ce inseamna un procent de 55,0% din populatia totala a tarii, iar in cel rural 10.139.000 locuitori, adica 45,0%. Populatia pe sexe: barbati 11.027.000 (49%) si femei 11.499.000 (51%). 24 de orase au peste 100.000 de mii de locuitori; in ele traiesc 7.007.000 locuitori, care reprezinta 56% din populatia urbana. Principalele orase in raport cu numarul de locuitori sunt: Bucuresti (2,032,000), Iasi (349,000), Constanta (344,000), Cluj-Napoca (333,000), Galati (332,000), Timisoara (327,000), Brasov (316,000), Craiova (314,000), Ploiesti (253,000) si Braila (234,000). Cresterea populatiei (dupa anii de recensamant): 8.600.000 (1859); 12.923.600 (1912); 14.280.729 (1930); 15.872.624 (1948); 17.489.450 (1956); 19.103.163 (1966); 21.559.910 (1977), 22.810.035 (1992). Numarul maxim de locuitori a fost atins in 1989 - 23.151.564. Astazi in jur de 8 milioane de români traiesc in afara granitelor tarii.
Densitatea (1998): 94.5 loc/km patrat, aproape aceeasi cu cea din Austria sau din Slovenia, pe locul 74 in lume si 26 in Europa.
Rata natalitatii: 10,5 %0; rata mortalitatii 13,2%0. Sporul natural: - 2,7%0. Sporul natural negativ a fost inregistrat inca din 1992 si a avut ca rezultat diminuarea populatiei tarii. Se inregistreaza 6,5 casatorii si 1,54 divorturi in medie la mia de locuitori. (date din 1997)
Speranta de viata (1994-1996): 69,05 ani. 65,30 ani pentru barbati si 73,09 ani pentru femei. 69,84 ani in zona urbana, 67,99 ani in cea rurala.
Structura pe vârste (1 ianuarie 1998): 0-14 ani - 19,2%, 15-59 ani - 62,3%, 60 ani si peste - 18,3%.
Structura etnica In conformitate cu recensamantul din data de 7 ianuarie 1992 populatia României era 22.810.035 din care 20.408.542 (89,4%) români si 2.401.493 (10,6%) minoritati etnice. Din totalul de minoritati etnice 1.624.959 (7,1% din totalul populatiei României) maghiari; 401.087 (1,7%) romi; 119.462 (0,5%) germani; 65.764 (0,3%) ucrainieni; 8.955 (0,04%) evrei.
Emigrarea Intre 1990 si 1996 255.034 de cetateni romani au emigrat, dintre care 99.715 etnici germani. In 1990, 96.929 persoane au emigrat si in 1996 - 21.526. In aceeasi perioada 27.948 persoane s-au repatriat.
susˆ
Capitala
Bucuresti municipiu avand populatia de 2.032.000 (1998). Situat in sudul tarii, in Campia Romana (altitudine 85 m), orasul dateaza din secolul al 14-lea si este atestat pentru prima data in 1459 ca resedinta a domnitorului Vlad Tepes. Capitala Valahiei intre secolele 17 si 19 si a Romaniei din anul 1862.
Aeroporturi si Porturi
Aeroporturi: Cel mai important aeroport international este Bucuresti-Otopeni (deschis in 1970), situat la 18 km de Bucuresti (el a preluat zborurile externe de la vechiul aeroport civil de la Baneasa). 15 orase au aeroporturi: Constanta - Mihail Kogalniceanu, Timisoara, Arad, Sibiu, Suceava (toate si pentru trafic international), Bacau, Baia Mare, Caransebes, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Oradea, Satu Mare, Târgu Mures, Tulcea.
susˆ
Porturi: Cel mai mare port românesc si de asemenea cel mai mare port la Marea Neagra, cu un trafic de peste 80 milioane de tone pe an si care poate primi vapoare de peste 150.000 dwt este Constanta (ridicat pe locul vechii cetati Tomis, fondata de greci in secolul al VI-lea i.e.n.). Alte porturi la Marea Neagra sunt Mangalia ( vechea colonie greaca Callatis, datând tot din secolul al VI-lea i.e.n.) si Sulina. Principalele porturi la Dunare, multe din ele datând inca din vremea romana, sunt: Orsova, Drobeta-Turnu Severin, Turnu Magurele, Giurgiu, Oltenita, Calaras, Cernavoda. Trei porturi - Braila, Galati si Tulcea - sunt atat porturi fluviale cat si porturi maritime, putând primi nave de peste 7500 dwt si cu un pescaj de 7 m.
Canalul Dunare-Marea Neagra: Construit intre 1975 si 1984, canalul leaga Dunarea (la sud de orasul Cernavoda) cu Marea Neagra (la Agigea, la sud de Constanta) si scurteaza drumul spre Constanta cu aproape 400 km. Canalul, care poate fi utilizat in ambele sensuri, are o lungime de 64,2 km, o latime intre 110 si 140 de metri si o adâncime intre 7 si 8,5 metri, si poate primi nave cu un pescaj de pâna la 5,5 metri. Odata cu deschiderea pentru trafic in 1992 a canalului Main Dunare de pe teritoriul Germaniei a fost realizata legatura directa intre Marea Neagra si Marea Nordului (intre porturile Constanta si Rotterdam).
Joi Mar 31, 2011 6:48 pm
